Lipcani. Un eldorado al arhitecturii Neo-româneşti.

Târgul Lipcani din nordul Basarabiei conoaşte o etapă calitativ nouă în dezvoltarea sa anume în perioada interbelică. Marea majoritate a populaţiei aici fiind reprezentată de etnia evreiască, formată din meşteşugari şi comercianţi. Aceştea rapid s-au integrat în economia de comerţ al regatului. Fluxul monetar se intensifică, fiind atestată o uşoară prosperitate a economiei oraşului. Se construesc câteva şcoli, cămin cultural, casa naţională, şi vile urbane in stil Neo-românesc. In această perioadă 1918-40, statul român investeşte sume relativ mari pentru amenajarea străzilor şi construcţia de edificii noi. Mai jos va ofer exemple remarcabile al arhitecturii Neo-româneşti ajunse până în prezent din or. Lipcani.

 

Gimnaziul Căuşeni.

Gimnaziul din Căuşeni, construit la sf. anilor 20, se înscria perfect in politica statului român privind scolile naţionale. După Unirea din 1918, ideea şcolii naţionale a fost realizată fără nici un obstacol din partea autorităţilor statului. Deja către anul 1920 în Basarabia începe un mare proces de construcţie a localurilor pentru şcolile săteşti. Aproape în fiecare sat s-a ridicat cîte o clădire pentru şcoala primară, care la început avea trei-patru săli de clasă, o cancelarie pentru profesori, un cabinet pentru directorul şcolii, mai apoi ridicîndu-se şi pentru şcolile secundare, licee, gimnazii, şcolile normale clădiri mari, frumoase, luminoase. Către anul 1924, în Basarabia funcţionau deja mai mult de 1700 de şcoli primare naţionale. Edificiul din imagine a fost fotografiat in perioada sovietică.Clădire demolată la sf. anilor 50. Pe acest loc se află actualul liceu Alexei Mateevici.

Chişinău, casa lui Roman Stere.

A fost construită în perioada interbelică. A aparţinut medicului Roman Stere, fiul, cunoscutului scriitor basarabean, activist şi filantrop Constantin Stere. Edificată în stilul neo-romanesc provincial caracteristic edificiilor de locuit basarabene. Este o modestă casă de locuit, într-un parter, cu o compoziţie asimetrică a volumului. Paramentul este în zidărie aparentă. 

Locaţia actuală: str. Alexandru Plămădeală 2.

Chişinău, str. Sfatul Ţării 8.

Este o clădire ridicată într-un parter, cu faţada laterală, construită pe linia roşie a străzii Sfatul Ţării, are o compoziţie simetrică, alcătuită din trei grupe de ferestre îngemănate. Sunt în arc în plin centru, conturate de arhivolte, cu impostul sub forma unei coloane robuste, sub streaşină o friză dintr-o bordură în zigzag.

Creaţia arhitectului Nicolae A. Mertz din Chişinău.

Arhetectura neo-românească din Basarabia nu poate fi concepută fără o trecere în revista a obiectivelor arhitecturale relizate după proiectele lui Nicolae A. Mertz. Majoritatea proiectelor din Chişinău au fost realizate în anii 30 ai sec. XX. Nicolae A. Mertz este considerat pe drept maestru al arhitecturii neo-româneşti, atât de diferită, şi atât de specială aici în Basarabia. Purtând "patina provincială" care o caracterizează, dândui un aspect al formelor cu totul şi cu totul special, ea rămâne ca un far al românismului din noi.

Mai jos va propun spre vizualizare cele strălucite creaţii ale maestrului.

Chişinău, str. 31 august 1989, 95

Chişinău, Alexei Mateevici, 68

 

Chişinău, str. Alexei Şciusev, 117

Chişinău, str. Columna, 154

Chişinău, str. Mihai Cogălniceanu, 69

Biserica Acoperământul Măicii Domnului. Trifăneşti

Piatra de fundament a fost depusă în 1936, lucrarile au durat cca 4 ani, stopate în 1940. În această perioadă au fost zidiţi pereţii şi finisate turlele bisericii. Din 1940 până-n 1991 biserica s-a aflat in proces continuu de ruinare, restaurată şi sfinţită in 1992.

Copăceni, plasa Sângerei, jud. Bălţi.

Arhitectura casei a fost soluţionată în spiritul stilului neoromânesc, găzduia primăria satului în perioada interbelică. Astazi aspectul exterior a suportat modificări esenţiale pierzând coloritul iniţial.